Jesus of Nazareth - part 1

Muzica populară la judecată

"Evenimentul Zilei Online"

28 August 2004

autor Petru Poantă

Muzica populara: iata una dintre cristalizarile artistice a ceea ce cu un termen generic se numeste folclor. Ea este destul de vizibila inca in spatiul public, e promovata de televiziune si radio, e prezenta in spectacole festive, dar si la agape si ceremonialuri private. Pe un canal de televiziune, „Etno”, se produce chiar ca un fel de corespondent autohton al fenomenului karaoke, cu veleitari veseli in cautarea succesului. Important e faptul ca exista un numar semnificativ de consumatori ai ei, deci are o valoare de piata. In mass-media actuala lipsesc insa comentariile de specialitate, un echivalent al cronicii muzicale din muzica culta. Prezentatorii de emisiuni de radio si televiziune croseteaza de regula sentimental pe marginea cintecelor, avind se pare drept unic criteriu de valorizare „autenticitatea”. Desigur, autentic ar vrea sa insemne conservarea unui presupus model originar, actualizarea ritualica a rapsodului arhaic, un soi de stramos arhetipal. Simplificind lucrurile, trebuie sa admitem ca muzica populara nu este in principiu nici „anonima“, nici „colectiva“. Un cintec popular e in fapt o creatie de autor, originala chiar daca incorporeaza anumiti invarianti consacrati de traditia genului. Interpretarea insasi a unui cintec devine un act artistic creator. Vreau sa spun, pe scurt, ca muzica populara nu-i un „pod de vechituri”. Voi scrie, asadar, despre interpreti ai cintecului popular, neconventional si subiectiv, incercind, pe de o parte, sa-mi explic propria placere durabila pentru aceasta muzica, si, pe de alta, sa-i identific elementele de creativitate intr-o perspectiva culturala mai vasta.

 

Ea satisface exigentele unei triple asteptari: este interpreta a cintecului popular, are o buna initiere in cercetarea etnomuzicala si este autoarea integrala (realizator, redactor si prezentator) a unei emisiuni de folclor muzical, cu o audienta si un succes de invidiat, la postul local clujean NCN TV. S-a remarcat indeosebi dupa 1990: premii la citeva festivaluri nationale de folclor, prezenta constanta la diferite spectacole de muzica populara, aparitii frecvente la concerte televizate etc. A inregistrat doua albume de autor: „De la Frasinet la vale” si „Bate vint de sub Vladeasa”. Asadar, s-a lansat si impus cu cintece din zona Margaului, o zona a Apusenilor unde puritatea si conservatorismul etnic predispun la reverii paradisiace, sfidind inca modernitatea. Prin vocea sa de o naturalete rafinata si de o subtila stranietate (intelegind straniul drept o marca a talentului), Maria Golban are acces la un fond muzical originar, astfel ca ea face sa vibreze, in doina mai cu seama, acel „orizont spatial inconstient” despre care vorbeste Lucian Blaga. Intuitia artistica o poarta spre expresivitatea de profunzime a cintecului. Maria Golban stie ca unul dintre sensurile autenticitatii in interpretare consta in refuzul sentimentalismului patetic si al arabescurilor afectate. Interpreta talentata, ea nu „citeste” decit partitura originara, lectura posibila doar prin capacitatea de a constientiza structura simbolica a universului arhaic. Un tremolo matasos-gutural al vocii interiorizeaza linia melodica, conferind cintecelor o densitate enigmatica, senzoriala aproape. Emotia estetica este discret – nelinistitoare, cu o fina vibratie magica, atit in melancolie cit si in exuberanta. In mod vizibil, vocea cultivata devine operator activ de transfigurare artistica. Ea induce ascultatorului starea de reverie a originarului, dar si a idilicului livresc. Mie personal, cintecul cu primele doua versuri „Bate vint de sub Vladeasa / Si-mi aduce dor de-acasa“ imi satisface nevoia unor analogii ezoterice si, ca Vasile Lovinescu ezotericul, identific in acest vint melodios un mesager al dorului cosmic si o boare simbolica adiind dinspre Muntele Sacru. Sau, in alt registru, un cintec de dragoste imi evoca „salonul natural” al idilei cosbuciene, cu senzualismul sau difuz si cu libertinajul rafinat si, totodata, incintator de naiv.